Cornel Mihai Ungureanu: Treptele din faţa casei

Pagini: 1

Moderat de PACIFIC BLUE

PACIFIC BLUE
Moderator
Postari: 266

BOEMA

Eram cu un bun prieten al meu. Mâncam covrigi cu sare, beam bere şi vorbeam despre fetele care tocmai treceau prin ploaie. Şi prin viaţa noastră. Ne simţeam bine împreună.
La un moment dat, prietenul meu îmi spune că i-a venit o idee grozavă şi că trebuie neapărat s-o pună pe hârtie. (El poartă părul lung, geniu, barbă, ochelari de soare pe care şi-i scoate atunci când îşi pune ochelarii de lună

. Trebuie, deci, să plece. Merg şi eu! zic. Ezită. Bine, acceptă el. Hai!
În ploaie. Străzi. La stânga. Dreapta. Iar la dreapta. Mahala. Apoi margine. Noroi. Înainte, cu prietenul meu. Se opreşte lângă un turn atât de înalt încât capătul i se pierde în cer. Nu e deloc rigid turnul ăsta, parcă ar fi din sticlă topită în care Cineva suflă spre a-i da o formă anume. Aici e, îmi spune prietenul meu. Asta e! BOEMA!
Intrăm. Prietenul meu mă uită îndată pentru o maşină veche de scris.
Excentrici. Orgolioşi. Nebuni. Singuri. Nesăţioşi. Cântă. Pictează. Scriu. Dansează. Artiştii. Cineva suflă peste ei, de sus, cu aer cald. Cu aer bun. Inspiră. Suflă iar. Inspiră.
Ce caut eu aici? îmi zic şi o voce parcă îmi răspunde: Atenţie, se deschid uşile. Urmează Staţia. Cu peronul pe partea asta - şi până să mă dumiresc, zvârrrr! mă trezesc afară. Înapoi. La responsabilităţi, facturi ce trebuie plătite, examene.
Ce repede am ieşit. Dar am şi rămas. La o maşină veche de scris. Pentru că - v-aţi prins, nu-i aşa? - eu sunt un bun prieten al meu.

http://saturnalia.3xforum.ro/viewtopic. ... =7504#7504

_______________________________________

Pagini: 1

Mergi la