|
|
William Styron sau reînnoirea universului romanesc
Virgil Stanciu, pe marginea unei cărţi de William Styron
19.09.2007
Editura ART, 2007
traducere din limba engleză, prefaţă şi note de Virgil Stanciu
Citiţi un fragment din această carte.
*****
William Styron sau reînnoirea universului romanesc
"Let's face it, writing is hell."
La mai bine de un deceniu de la publicarea Confesiunilor - interval în care mai spărsese liniştea o singură dată, cu piesa In the Clap Shack (1973) - Styron publică masivul roman Sophie's Choice (Alegerea Sofiei, 1979), revenind în centrul atenţiei critice şi surprinzând din nou prin alegerea subiectului. Nu avem cum să ştim dacă lungul interval de tăcere (obişnuit, de altfel, în cazul în discuţie) poate fi interpretat drept un indiciu al perseverentei căutări a ineditului, dar trecerea de la un aspect minor al istoriei americane din secolul trecut la o fază mai recentă, zguduitoare prin proporţiile ei, a istoriei universale, tratată până atunci doar fragmentar şi fugitiv în literatura de peste ocean, spune fără îndoială ceva despre ambiţia romancierului de a deveni o conştiinţă sensibilă a timpului său, propulsându-i totodată opera, prin interesul tematic sporit, spre un nivel cosmopolit de receptare, capabil să-i asigure circulaţia pe toate meridianele.
Privind înapoi până la The Long March, ni se pare a distinge un efort conştient al romancierului de a desprinde literatura americană de provincialism şi insularitate culturală, de a o implica tranşant în marile probleme care au confruntat omenirea în secolul războaielor. Într-adevăr, masiva intrare în istoria modernă a americanilor, începând cu Primul Război Mondial, solicita în mod imperios un grad elevat de exprimare artistică, iar literatura "post-modernă" americană avea să continue, prin romancieri ca Heller, Styron, Malamud sau Wouk, începuturile mai timide ale generaţiei anterioare (Hemingway, Cummings, Steinbeck şi alţii). Incredibilul genocid imaginat şi pus în practică de nazism în anii neguroşi ai războiului mondial, monstruoasele crime împotriva umanităţii întreprinse cu metodică şi calculată răceală în spatele sârmei ghimpate a lagărelor de concentrare au devenit cunoscute americanilor de rând prin mărturiile directe şi reportajele transmise de mass-media în anii proceselor de la Nürnberg, ai Planului Marshall şi ai reconstrucţiei timpurii a Europei, când vălul de taină - oricum cam străveziu - care ascunsese Holocaustul se destrămase în întregime.
Dacă, însă, în Europa, din acest material de coşmar s-au croit vreme de decenii cărţi şi filme de imaginaţie care au redat, prin mijloacele mult mai puternice ale artei, dimensiunile zguduitor de umane ale tragediei ce tindea să se abstractizeze, prin însăşi proporţiile ei, înapoia incredibilelor coloane de cifre, publicul american a trebuit să se mulţumească mult timp cu datele seci ale statisticii, cu literatura memorialistică şi cu filme sau cărţi nu întrutotul eliberate de retorica propagandistică sau de melodrama sentimental-facilă. Succesul serialului de televiziune Holocaust şi al romanului cu acelaşi nume publicat în 1978 de Gerald Green a dovedit existenţa unui enorm rezervor de simpatie a americanului simplu pentru soarta europeanului inocent sau neajutorat, evreu sau "arian", prins în inexorabilele mecanisme ale politicii rasiale a celui de al Treilea Reich. Romanul lui Styron apelează tocmai la acest potenţial. Prin personajul său Sophie Zawistowska, fiinţă complexă, imprevizibilă, cu statut moral confuz şi derutant, dar care a băut până la ultima picătură cupa suferinţei, victimele Holocaustului se bucură de o tratare onestă, credibilă, plină de omenoasă înţelegere, romanul devenind, în ultimă instanţă, un comentariu moral şi ontologic, centrat asupra capacităţii omului de a supravieţui, adeseori cu preţul unor compromisuri şi umilinţe, ele însele mai rele decât nefiinţa. Intuiţia sa de romancier l-a sfătuit pe Styron să nu aleagă drept protagonist pentru episoadele din Cracovia ocupată şi de la Auschwitz un caracter dârz, puternic, care ar fi putut aluneca repede într-o virtute medievală, lăsându-ne cu apetitul romanesc nesatisfăcut, ci, dimpotrivă, pe cea mai vulnerabilă dintre fiinţele omeneşti, o văduvă tânără şi frumoasă, mamă a doi copii minori, dornică să-i apere şi să-şi salveze viaţa, dar neavând ce armă să opună eficacităţii tehnologice a programului hitlerist de exterminare. Sau neavând aproape nici o armă.http://saturnalia.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=11121#11121
_______________________________________
 http://saturnalia.3xforum.ro/ ENJOY LIFE LIKE I DO
|
|
